Comuna Gârdani, str. Independenței,
nr. 101, Județul Maramureș

Comuna

Comuna Gârdani

Climă. Comuna Gârdani se caracterizează printr-un climat continental umed, cu veri blânde și precipitații repartizate pe tot parcursul anului (clasificarea Köppen: Dfb). Clima este de tip temperat-continental. Fenomenele meteorologice specifice includ ceața, zăpada, gheața, seceta, bruma timpurie și înghețurile târzii de primăvară.

Regim termic. Temperatura medie anuală este de +8,7°C. Valorile extreme înregistrate sunt +39°C (16 iulie 1931) și -32,6°C (25 ianuarie 1942). Temperaturile medii din timpul iernii se situează între -2°C și 0°C.

Precipitații. Cantitatea medie anuală a precipitațiilor este de aproximativ 600 mm.

Relieful și constituția geologică. Localitatea Gârdani prezintă un relief în trepte, cu culmi deluroase încadrate în grupa Dealurile Codrului. În partea de nord-vest se întind dealurile Tinoasa, Ursoi, Muncel, Ou și Diuță, cu pante line sau versanți abrupți, având altitudini cuprinse între 175 și 350 m, care străjuiesc vatra satului.

Terenurile agricole, cunoscute sub denumirile Ruptură, Creangă, Arini, Fag, Balta Calului, Prundul Morii, Peste Baltă, Unghi, Snidă și Colac, sunt situate exclusiv în lunca Someșului și alcătuiesc moșia satului.

Rețeaua hidrografică. Este formată din râul Someș, care are un debit mediu de 9,18 mc/s la stația hidrometrică Ulmeni, o lățime de aproximativ 60 m și o adâncime cuprinsă între 1,4 și 2,5 m, prezentând meandre. Rețeaua mai include pâraiele Valea Cernii și Valea Borjugului, precum și izvoarele de suprafață Izvorul lui Crișan și Izvorul lui Nistor.

Apele subterane. Stratul de apă freatică se află, în general, la o adâncime de 4–5 m. După începutul anilor 2000, ca urmare a adâncirii albiei râului Someș de către balastierele din zonă, pânza freatică a coborât cu 1–2 m, ceea ce a dus la secarea mai multor fântâni din sat. Apa este dură și prezintă concentrații peste limitele admise de calcar, fier și amoniu.

În zona de deal, pânza freatică se găsește la adâncimi de 8–10 m. Condițiile optime pentru utilizarea apei subterane ca apă potabilă sunt îndeplinite în special de apele situate la adâncimi de 70–80 m față de nivelul solului.

Soluri. Solurile din clasa Luvisoluri se întind pe o suprafață de 484 ha (47% din suprafața agricolă), având o fertilitate ridicată. Protisolurile ocupă 282 ha (28%), Hidrosolurile se extind pe 106 ha (10%) și includ depozite de argilă, iar în zona de deal se întâlnesc Andrisoluri pe o suprafață de 154 ha.

Alunecări de teren. Satul Gârdani este situat într-un areal cu susceptibilitate ridicată la producerea alunecărilor de teren, alături de localitățile Beltiug, Băsești, Asuajul de Sus și Socond, în cadrul Ținutului Codrului.

Flora și fauna spontană. Zona păduroasă cuprinde specii precum stejarul, fagul, carpenul, teiul, ulmul, pinul negru și castanul comestibil. Fauna forestieră include vulpea, căprioara, mistrețul și veverița, iar dintre păsări se remarcă fazanul, găinușa de pădure, uliul, ciocănitoarea, pițigoiul, graurul și cucul. În râul Someș, relativ poluat în ultima perioadă, predomină specii precum somnul, mreana, scobarul și carasul.

Istoria, pe scurt. Profesorul universitar Dumitru Pop (1927–2006), originar din Băsești, a formulat teoria conform căreia regiunea Codru, din care face parte și satul Gârdani, reprezintă o zonă de tranziție culturală, lingvistică și dialectală între Transilvania, Crișana și Maramureș. Poziționată la răspântia marilor imperii, această regiune prezintă un interes deosebit pentru istoria și devenirea poporului român.

Istoria localității Gârdani este strâns legată de istoria ținutului Sălaj. De la prima atestare documentară și până după Al Doilea Război Mondial, satul a aparținut comitatului maghiar Solnocul de Mijloc, ulterior comitatului Sălaj. După anul 1918, a făcut parte din județul Sălaj, plasa Cehu Silvaniei.

După Al Doilea Război Mondial, Gârdani a fost inclus în Regiunea Baia Mare, iar din anul 1968 face parte din județul Maramureș. Între 1940 și 1988 a fost sat aparținător comunei Sălsig, între 1988–1989 a aparținut comunei Ulmeni, iar între 1989–2004 a revenit la comuna Sălsig. Din anul 2004, Gârdani are statut de comună.